Elemente de leadership in servicii medicale

30 Exemplu Inițial un compartiment din cadrul unei organizații este condus de către un manager autocratic (stilul 1). Imediat ce acesta își începe activitatea, apar rezultatele însă este afectat negativ climatul intern al organizației (adică variabilele de intervenție sunt în declin). Datorită rezultatelor managerul este promovat, venind un altul , participativ ( stilul 4) care să amelioreze starea variabilelor de intervenție; îmbunătățind variabilele de intervenție, scad rezultatele, în consecință, top – managementul va face o nouă schimbare, în fruntea compartimentului ajungând din nou un manager autoritar și ciclul se repetă. Likert R. evidențiază faptul că aceasta este situația acelor organizații, unde leadership-ul este responsabil pentru rezultatele slabe pe termen lung. Nesesizând faptul că aspectele motivaționale și umane au nevoie de o anumită perioadă pentru a acționa benefic asupra rezultatelor, această conducere procedează la schimbarea frecventă a managerilor de la nivelele intermediare, menținând sistemul prin ciclul respectiv într-un echilibru stabil, dar la un nivel de performanță scăzut. Ț inând cont de aceste realităț i, concluzia ce se desprinde este că un management eficace ș i eficient este cel corespunzător stilurilor consultativ ș i participativ; chiar dacă la început rezultatele nu sunt atât de bune, ele vor deveni superioare celor ob ț inute la stilul autocratic, ca urmare a mediului motiva ț ional ș i implicării reale a tuturor angaja ț ilor în realizarea activităț ilor ș i obiectivelor organiza ț iei . Modelul TANNENBAUM - SCHMIDT Tannenbaum R. și Schmidt W. au continuat studiul stilurilor de management aducând, în același timp, mai multe nuanțări [22]. Ei au încercat să răspundă la întrebarea: unde trebuie să se încadreze un manager în cadrul comportamentului autoritar și cel democratic? Pentru a găsi un răspuns, au construit un continuum având ca extreme stilul total autocratic, respectiv pe cel total democratic, care dă subalternilor o libertate cvasitotală de decizie. În opinia lor, fiecare manager se poate încadra în una din cele șapte categorii comportamentale după cum urmează (fig. 1): 1. Decizia este luată doar de către manager care le transmite subalternilor ce hotărâre a luat; 2. Decizia este luată de către manager, care încearcă să-și convingă subalternii să o accepte; 3. Decizia este luată de către manager care urmează să explice detaliat subalternilor hotărârea luată; 4. Managerul are inițiativa, dar și subalternii pot elabora variante proprii; 5. Managerul identifică și expune problema, apoi alege dintre variantele propuse de subalterni; Modelul TANNENBAUM – SCHMIDT (T&S) cu cele 7 categorii comportamentale ale managerilor Comentariu la modelul LIKERT